Chiar dacă nu toată lumea este de acord cu ele, sistemele de notare a vinurilor au avut un impact extraordinar asupra pieței. Producătorii, comercianții, colecționarii, ziariștii și, mai ales, consumatorii se raportează la ele pentru a putea alege mai ușor.
Punctajele și clasificările nu sunt deloc un fenomen recent în lumea vinului – la mijlocul secolului al XVIII-lea, Marchizul de Pombal a creat un sistem de evaluare a viilor din care se făcea vinul de Porto, satele din Champagne sunt clasificate în funcție de calitate (80-100%), celebra Clasificare din Bordeaux din 1855 a împărțit Château-urile în cinci categorii, iar viile din Burgundia sunt împărțite în patru categorii.
Cine se încumetă să dea note vinurilor în zilele noastre? Mai mult sau mai puțin controversate, cele mai cunoscute sisteme de notare aparțin unor critici și publicații de specialitate: Robert Parker/The Wine Advocate, James Suckling, Jeb Dunnuck, Jancis Robinson, Neal Martin, Vinous/Antonio Galloni, James Halliday, Wine Spectator, Decanter, Wine Enthusiast, Gambero Rosso, Bibenda, Revue des Vins de France (RVF), Gault Millau, Guide Hachette ș.a.
Robert Parker
De departe criticul cel mai influent din lumea vinului și cel care a făcut ca prețul vinurilor să devină dependent de punctajele sale.Născut în 1947 și devenit avocat de succes, a renunțat la avocatură în 1984 pentru a se dedica adevăratei sale pasiuni: vinul.
A început să fie interesat de vin în 1967, când a petrecut o lună în Franța, unde și-a vizitat viitoarea soție. În 1975, din cauza lipsei de informații de pe piață, începe să-și noteze propriile impresii despre vinurile gustate. Începând din 1978, ele dau conținut revistei înființate de Parker, The Wine Advocate. Primul număr a fost distribuit gratis. Douăzeci și opt de ani mai târziu, numărul de abonați din SUA și alte 37 de țări ajungea la peste 50.000. A fost și continuă să fie principala publicație la care se raportează piața vinurilor de calitate din întreaga lume, celebrul sistem Parker de 50-100 Puncte influențând decisiv prețurile și cererea de pe piață.
Cum se dau notele? Fiecare vin primește din start 50 de Puncte. Culoarea și aspectul general îi mai pot aduce 5 Puncte. Pentru buchet și aromă se acordă până la 15 Puncte. Gustul și postgustul/sfârșitul primesc până la 20 Puncte. În cele din urmă, spune Parker, ”calitatea generală a vinului sau potențialul de a evolua în continuare și de a deveni mai bun prin învechire” mai poate aduce max. 10 Puncte. Pe scurt, punctajele corespund următoarelor evaluări:
96-100:
Un vin extraordinar, cu caracter profund și complex și care are toate atributele clasice ale unui vin. Vinurile de acest calibru merită un efort special pentru a le găsi, cumpăra și consuma.
90 – 95:
Un vin remarcabil, cu o complexitate și un caracter excepționale. Pe scurt, niște vinuri formidabile.
80 – 89:
Un vin puțin peste medie spre foarte bun care etalează diverse grade de finețe, arome și caracter, fără defecte evidente.
70 – 79:
Un vin mediocru care se distinge doar prin faptul că e bine făcut. În esență, un vin cinstit și atât.
60 – 69:
Un vin submediocru cu defecte evidente, precum: aciditate și/sau taninuri excesive, arome inexistente sau buchet și arome murdare.
50 – 59:
Un vin considerat inacceptabil.
Punctele Parker sunt folosite de crame și retaileri ca instrumente de marketing, fiind uneori însoțite de literele ”RP”. Conform Wine Advocate, ”cu toate că aceste litere sunt inițialele lui Robert Parker, ele nu înseamnă obligatoriu că punctajul a fost acordat de Robert Parker însuși. RP/Parker este o prescurtare a Robert Parker Wine Advocate și, prin urmare, punctajul s-ar putea să fi fost acordat de oricare dintre membrii echipei noastre oficiale de evaluatori.”
Cu toate că revista s-a mutat online – www.robertparker.com -, iar Robert Parker s-a retras din activitate, munca sa este continuată de o echipă de 11 specialiști care acoperă peste 500 regiuni viticole din 25 de țări din întreaga lume. Sub conducerea editorului-șef Joe Czerwinski, ei realizează anual în jur de 30.000 de evaluări accesibile pe bază de abonament.
Din 2019, Robert Parker Wine Advocate este parte a Grupului Michelin.
James Suckling
Proprietarul JamesSuckling.com are o experiență de peste 40 de ani ca jurnalist și critic de vin. S-a ridicat treptat și a devenit concurentul direct al Wine Advocate. Astăzi, criticul american stabilit la Hong Kong are o echipă de 22 de angajați în diverse locuri de pe glob, dintre care nouă sunt editori/degustători. În 2021, ei au evaluat peste 25.000 de vinuri din cele mai importante țări producătoare.
În vârstă de 63 de ani, James Suckling și echipa lui sunt foarte activi pe mediile de socializare, dar organizează și 20 de evenimente anuale în diverse părți ale lumii, cu peste 1.000 de participanți la fiecare dintre ele.
Totul a început în 1981, când James a devenit editor adjunct la reputata publicație americană Wine Spectator. Patru ani mai târziu s-a mutat la Paris pentru a înființa Biroul european al revistei. În total, a petrecut aproape 30 de ani ca Senior Editor și șef al Biroului european al Wine Spectator, dar și ca editor pentru Europa al Cigar Aficionado, din același grup. La plecarea de la cele două reviste, Forbes l-a declarat ”unul dintre cei mai puternici critici de vin.” După scurt timp, la sfârșitul anului 2010, a lansat JamesSuckling.com, un site născut din dorința de comunica despre vin într-un mod mai modern. Echipa sa de critici folosește tot sistemul de 100 Puncte, iar evaluările pot fi accesate pe bază de abonament.
Jeb Dunnuck, Neal Martin și Antonio Galloni/Vinous au lucrat pentru Wine Advocate și acum sunt independenți. Toți sunt americani și folosesc sistemul de 100 Puncte. Formați în spiritul lui Robert Parker, ei dau dovadă de aceeași seriozitate, aducând, totodată, un spirit mai tânăr în complicata lume a criticilor de vin.
Este nevoie de abonament.
O mențiune specială o merită englezoica Jancis Robinson, cea mai influentă femeie din lumea vinului. În 2018, ea a devenit și cel mai influent critic de vin, în urma unui vot internațional. Chiar dacă în 2021 și-a vândut site-ul omonim firmei americane de digital media Reccurent Ventures, ea a rămas să conducă echipa de 16 critici în calitate de editor șef.
Născută în 1950, a studiat Matematica la Oxford, după care a lucrat la o agenție de turism. A început să scrie despre vin în 1975 pentru revista Wine & Spirit. În 1984 devenea primul Master of Wine care nu lucra în comerțul cu vin.
Din 1989 este corespondentul pentru vin al Financial Times și a fost consilier pentru colecția de vinuri a Reginei Elisabeta II.
Nu în ultimul rând, s-a impus ca unul dintre cei mai cunoscuți scriitori de manuale educaționale de vin din lume. I se datorează multe dintre lucrările de referință despre vin, inclusiv The Oxford Companion to Wine, cea mai completă enciclopedie a vinului și The World Atlas of Wine, scrisă împreună cu Hugh Johnson.
Site-ul poate fi accesat pe bază de abonament.
A rămas fidelă sistemului ei de evaluare de 20 Puncte:
19 – 20:
Un vin realmente excepțional
18:
Un vin extraordinar
17:
Un vin un pic deasupra unui vin bun
16:
Un vin bun
15:
Un vin mediocru care nu se distinge prin nimic
14:
Un vin prost
James Halliday
Respectat critic și vinificator australian, fondator al ghidului Halliday Wine Companion și, timp de peste 30 de ani, unul dintre cei mai activi jurați de vin ai țării. A scris sau a colaborat la scrierea a peste 80 de cărți.
În 2020 s-a retras de la conducerea ghidului, de evaluările vinului australian ocupându-se acum o echipă de opt specialiști.
Wine Spectator
Revistă americană dedicată vinului și culturii vinului care apare în 15 numere anual și aparține, împreună cu Cigar Aficionado, Whisky Advocate, Market Watch, Shanken News Daily și Shanken’s Impact Newsletter, grupului M. Shanken Comunications. Fondată în 1976, este cea mai influentă sursă de informații despre vin, atât în format tipărit cât și online. Editorii revistei sunt degustători și critici recunoscuți pentru expertiza și exigența lor. Ei degustă în orb și evaluează peste 11.000 de vinuri anual. Fiecare număr conține între 400 și 1.000 de recenzii, cu note de degustare și analize detaliate.
În fiecare an începând din 1988, Wine Spectator întocmește renumitul Top 100 al celor mai incitante vinuri degustate de-a lungul anului. În 2022, publicarea topului începe în 7 noiembrie, începând cu poziția 100.
Decanter
Cea mai apreciată revistă britanică de specialitate care ajunge la peste 2,2 milioane de cititori lunar în variantă tipărită, digitală sau prin mediile sociale.
Evaluările folosesc mai nou sistemul de 100 Puncte și pot fi accesate pe bază de abonament.
Wine Enthusiast
Tipărită prima dată în 1988, cu apariții lunare, revista are astăzi peste 4 milioane de cititori. Cele 10 numere tipărite anual și site-ul Winemag.com sunt surse de informații și recenzii apreciate de publicul larg.
Vivino
Cea mai populară (și subiectivă) aplicație de vin, unde evaluările sunt făcute de milioane de consumatori din întreaga lume. Disponibilă pentru dispozitive Apple și Android.
Pe lângă aceste publicații și aplicații mainstream, în Italia și Franța, lumea se raportează și la publicațiile și ghidurile locale, de un profesionalism indiscutabil: Gambero Rosso, Bibenda, Revue des Vins de France (RVF), Guide Hachette ș.a. Dedicate numai vinurilor autohtone, deci, cu anvergură limitată, ele sunt mai puțin accesate de consumatorii români. Acest lucru este valabil și pentru publicațiile de specialitate din alte țări mari producătoare – de ex, Guia Peñin din Spania sau Falstaff (Austria, Germania, Elveția), cu mențiunea că aceasta din urmă evaluează și vinuri internaționale. O excepție este și ghidul Gault Millau, cu filiale în mai multe țări, printre care și România, unde evaluează restaurantele și vinurile locale.
Dacă sistemele folosite pentru evaluarea vinurilor vi se par prea complicate sau elitiste, puteți alege punctajul mult mai ”omenesc” al lui Hugh Johnson, cel mai bine-vândut scriitor în domeniu. Cu umor tipic englezesc, el clasifică vinurile în funcție de cantitatea pe care și-ar dori să o bea: de la ”un strop” până la ”toată via”…
Articole similare: